DOBROGEA ONLINE
Vegetatia:
Diversitatea foarte bogată a habitatelor naturale ce caracterizează delta, aduce şi un număr mare de specii de floră, multe dintre ele fiind rare, vulnerabile sau aproape periclitate. Astfel se găsesc aproape 1770 de specii de plante, aspect ce reprezintă 52% din flora ţării. Flora
Deltei Dunării este foarte bogată şi este comparată cu cea a insulelor mediteraneene Creta şi Corsica . Flora din Delta Dunarii poate fi descoperita pe trei niveluri: 4 specii endemice şi o subspecie: 14 specii periclitate sau vulnerabile, 4 specii protejate de plante.
Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic, un regn vegetal unic şi neegalabil. Biotopurile întâlnite aici sunt multe şi diverse, găsim de la mlaştini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, păduri de foioase, vegetaţie de grind sărat, până la vegetaţie de pajişte, pădure luxuriantă, zăvoaie. Delta Dunării are peste 1830 de specii de copaci şi plante dar specificul ei este dat de vegetaţia plutitoare, a cărei bază este stuful, această plantă perenăacoperind peste 1500 de kmp din suprafaţa totală si este constituit în plauri.
In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate , incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii .
- Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in rezervatiile naturale .
- Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul judetului , dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte .
- Zona de padure – ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca 3% din teritoriul acestuia .
- Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse .
In vederea consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbusti . Pe solurile saratoase , de-a lungul zonei nordice a litoralului , apare o vegetatie halofila (de saraturi) .
Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante , alge de marimi si culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din apele marine romanesti .
In localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special , spatiile verzi intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit .
Fauna:
Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o varietate foarte mare de vietuitoare.
Datorita acestor raporturi de interdependenta raspandirea teritoriala a vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de vegetatie .
In regiunea de stepa , cea mai extinsa in limitele judetului Constanta , fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare care-si gasesc hrana din belsug .
Printre speciile caracteristice stepei din judetul Constanta se numara popandaul , cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat . Sa mai intalnesc in numar mare orbetele mic , soarecele de camp si sobolanul cenusiu .
Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepa , dihorul patat, grivanul , sarpele rau .Reptilele sunt reprezentate prin gusterul vargat , soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana .
Dintre pasari amintim potarnichea , graurul, cotofana , uliul parumbar , uliul serpar, prepelita si ciocarlia.
In lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite frecvent exemplare de :sarpe de apa , pesti importanti pentru pescuit ( caras , crap , biban , salau) si numeroase pasari: chiriachite , pescarusi , cormorani , starci cufundaci , fugaci , gaste , majoritatea oaspeti de primavara .
Pe nisipurile maritime fauna este reprezentata prin numeroase cochilifere (scoici japoneze , scoici albe , midii , stridii ).
Dintre mamiferele mai rar intalnite putem aminti unele specifice Dobrogei : vulpea carbunareasa , parsul de copac , jderul de piatra si dihorul patat.
Păsările care trăiesc în Delta Dunării, sunt de altfel cele care au creat faima acestui loc de paradis al păsărilor. Renumele se datorează celor 327 de specii întâlnite aici, şi care reprezintă 81% din avifauna ţării.
Cele mai numeroase sunt păsările acvatice: aici cuibăresc peste 80 de specii şi migrează prin zonă alte 60 de specii. Cele mai multe specii sunt clocitoare, 40 sunt sedentare şi 130 migratoare. După originea geografică, păsările aparţin următoarelor grupe : mediteranean, european, siberian, mongolian, chinez şi arctic.